Sclerodermia

           Sclerodermia este o boalǎ autoimunǎ ce cauzeazǎ ȋngroșarea pielii și a organelor interne. Cuvȃntul sclerodermie se traduce prin "piele tare". Sclerodermia apare  cȃnd organismul produce prea mult colagen, proteinǎ din care sunt constituite țesuturile conjunctive. 

Sclerodermia poate fi :

- localizatǎ - afecteazǎ doar pielea de pe mâini și față 

- sistemicǎ - o boalǎ mai gravǎ care afectează mai multe părți ale corpului, inclusiv organele interne.


            Sclerodermia este consideratǎ o boalǎ autoimunǎ, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar atacă propriile țesuturi, iar boala apare mai frecvent la femeile cu vȃrste ȋntre 30 și 50 de ani decȃt la bǎrbați. Sclerodermia poate apǎrea ȋn cadrul aceleiași familii, ȋnsǎ de cele mai multe cauzele care duc la apariția bolii nu au legǎturǎ cu factorii genetici. Sclerodermia nu este o boalǎ contagioasă.


                 Cauzele apariției sclerodermiei

Sclerodermia este rezultatul unei supraproducții și a acumulǎrii de colagen în țesuturi. Colagenul este o proteinǎ care ajutǎ la formarea țesuturilor conjunctive din organism, inclusiv a pielii. Deși specialiștii nu sunt siguri ce anume face ca organismul sǎ produca mai mult colagen, se pare cǎ sistemul imunitar al organismului joacǎ un rol important. 

                     Simptomele sclerodermiei

Sclerodermia localizatǎ:

• Apariția unor pete ovale de piele inflamatǎ denumite morfee. Acestea apar, de obicei, pe piept, pe spate, pe stomac, pe brațe sau pe picioare.

• Apariția unor dungi de piele ȋntǎritǎ la nivelul brațelor, al picioarelor sau pe frunte.

Sclerodermia sistemicǎ:

• Ȋntǎrirea pielii ȋntre degete, la nivelul mȃinilor, al brațelor, al picioarelor, al feței, al gȃtului sau al trunchiului. De asemenea, poate afecta organele interne, inclusiv inima, plămânii, rinichii și esofagul. 

• Calcinoza - depozitele de calciu dureroase sub piele

• Fenomenul Raynaud - sensibilitate la frig la nivelul mâinilor și al picioarelor

• Probleme de deglutiție cauzate de cicatrici interne

• Telangiectazii - mici vene de sânge umflate pe mâini, palme, antebraț sau fațǎ.

                Dignosticarea sclerodermiei

           Boala nu este întotdeauna ușor de diagnosticat, iar pentru un diagnostic corect poate fi nevoie de ajutorul unui reumatolog și al unui medic dermatolog. Medicul va realiza un examen fizic pentru a verifica zonele îngroșate și întărite. De asemenea, acesta poate recomanda efectuarea urmǎtoarelor analize:
• Testele de sânge – pot indica un nivel mai ridicat de anticorpi produși de cǎtre sistemul imunitar.
• Biopsia pielii – ar putea indica anumite probleme ale pielii.
• Radiografii – acestea pot indica dacǎ anumite organe interne, precum plǎmȃnii sunt afectați.
• RMN sau tomografia computerizatǎ – pot identifica semnele timpurii ale deteriorǎrii mușchilor și ale organelor interne.
Multe dintre simptomele inițiale ale sclerodermiei sunt asemǎnǎtoare altor boli ale țesutului conjunctiv, cum ar fi artrita reumatoidǎ, lupusul și polimiozita.


Tratamentul sclerodermiei

Nu existǎ un tratament specific pentru sclerodermie care sǎ opreascǎ supraproducția de colagen. Cu toate acestea, sclerodermia localizatǎ, uneori, se vindecǎ de la sine. Existǎ o varietate de medicamente poate pot ajuta la controlul simptomelor date de sclerodermie.

Sfatul medicului 

• Mențineți activitățile normale ȋn mǎsura ȋn care puteți.
• Asigurați-vă că vǎ odihniți suficient.
• Rămâneți ȋn legǎturǎ cu prietenii și familia.
• Nu renunțǎți la actvitǎțile preferate.
• Țineți cont de faptul că sănătatea fizică poate avea un impact direct asupra sănătății mentale.

Imagini cu diferite forme ale acestei afectiuni